Ralucagabriela's Blog

Mi-e dor uneori de zilele in care ma jucam “elastic, ” leapsa” din fata blocului, de “1,2,3 la perete stai”, “de-a v-ati-ascunselea”, “flori, fete si baieti”…. sunt doar cateva din nenumaratele jocuri pe care le jucam cand eram copila. Nu uit nici de momentele cand primeam o papusa noua si inima incepea sa-mi bata cu putere sau ambitia cu care jucam “sotron” incercand sa devin cea mai buna. Au fost perioade incredibile, pe care as dori sa le repet oricand. Iar daca stau acum si ma gandesc bine, imi dau seama cat de fericita ma faceau toate jocurile si lucrurile marunte din viata de copil.

As mai vrea o dimineata in care sa ma trezeasca mama, sa-mi spuna cu blandete ca masa e gata si eu trebuie doar sa ma spal pe dinti si pe ochi si sa poftesc la masa pentru ca la ora 8 trebuie sa ajungem la gradinita. Stiu ca eram atat de fericita cand stiam ca trebuie sa vina sa ma ia inapoi acasa si eram atat de nerabdatoare sa-i povestesc intreaga mea zi.

Mi-as mai dori o zi in care sa-mi spuna tata ca azi e Craciunul si trebuie neaparat sa mergem sa-l cautam in oras pe mosul. Mergeam atat de bucuroasa pentru ca speram ca macar in acel an am sa-l vad pe Mos Craciun. Cata satisfactie aveam cand ma plimba tata cu sania, ma simteam cea mai importanta si cea mai iubita fetita de pe pamant. Cate giumbuslucuri ne facea tata doar pentru a cadea de pe sanie si se amuza teribil in momentul cand eram bagata toata in zapada.

Mi-e dor de toate astea pentru ca pe masura ce timpul trece, ne pierdem in cotidian si in detalii deloc importante uitand de lucrurile simple, marunte care ne pot face viata mai frumoasa, mai surprinzatoare, iar cel mai rau lucru este ca devenim din ce in ce mai rai, mai invidiosi si mai egoisti… cu sau fara intentie.

Un gand bun,

RALUCA 🙂